Te văd în fiecare zi.
Ştiu când zâmbeşti, când eşti supărată. Ştiu ce faci, unde mergi, cu cine vorbeşti. Ştiu că pui în fiecare zi aceeaşi mască a fericirii pentru a-i păcălii pe cei din jur. Ştiu când o schimbi. Ştiu cu ce mască o schimbi. E totul un joc pentru tine. Parcă ai juca un teatru în care interpretezi mai multe roluri. Indiferentă cu unii, iubăreaţă cu alţii. Dar tu nu îţi schimbi masca în funcţie de rol. Tu îţi schimbi masca în funcţie de persoană.
N-ai dat-o niciodată jos pentru nimeni. Chiar şi când crăpăturile datorate emoţiilor işi făceau apariţia fugeai să te ascunzi. Rareori ai rămas cu masca crăpată în faţa cuiva ...pentru a le arăta o bucăţică din tine. Niciodată totul.
Şi eu am văzut. Eu ţi-am înţeles gesturile. Ţi-am înţeles lacrimile. Ţi-am înţeles zâmbetul. Pe tine nu te-am înţeles. Niciodată.
Te văd în fiecare zi. Nu încontinuu. Doar uneori.
În faţa oglinzii.
Nu te cunosc.
Nimeni nu te cunoaşte.
..Waw , ce frumos . Initial credeam ca e vorba despre o persoana..dar cand ai zis ca esti tu..Mda , toti purtam masti , chiar si fata de noi . Cineva mi-a spus ca omul este intr-o continua cunoastere , niciodata nu o sa stii totul despre tine si in nici un caz despre altcineva..Portile inimii sunt infinite..
RăspundețiȘtergereSi nimeni nu o sa te cunoasca..daca nu vrei sa ii lasi..
RăspundețiȘtergere